Cel mai vechi vin din lume are 8000 de ani și a fost făcut în Georgia!
O demonstează resturile de vin găsite pe fundul a opt vase din lut ars (dintre care cel mai vechi datează din anul 5980 î. Hr.) din două situri arheologice georgiene: Shulaveris Gora și Gadachrili Gora, aflate la 50 km sud de Tbilisi, capitala Georgiei.Georgia, care nu se află departe de Mesopotamia, tărâmul unde a început revoluția agricolă în epoca neolitică. Astfel coboară vârsta demonstrată a vinului cu până la 1000 de ani, de vreme ce, până acum se știa că cel mai vechi vin din lume era cel descoperit în Munții Zargos din Iran.
O demonstează resturile de vin găsite pe fundul a opt vase din lut ars (dintre care cel mai vechi datează din anul 5980 î. Hr.) din două situri arheologice georgiene: Shulaveris Gora și Gadachrili Gora, aflate la 50 km sud de Tbilisi, capitala Georgiei.Georgia, care nu se află departe de Mesopotamia, tărâmul unde a început revoluția agricolă în epoca neolitică. Astfel coboară vârsta demonstrată a vinului cu până la 1000 de ani, de vreme ce, până acum se știa că cel mai vechi vin din lume era cel descoperit în Munții Zargos din Iran.
Reziduurile culese de pe fundul vaselor din cele două sate neolitice (vase de fermentat vinul) s-au dovedit a fi resturi de vin: conțineau un nivel ridicat de acid tartric, amprenta vinului, și alți compuși ai vinului.
Vinul este un element important al civilizației... E medicament, „unge” relațiile dintre oameni, e psihotrop și, mai ales, un lux. În Orientul Apropiat, vinul era în centrul ritualurilor religioase, al farmacopeelor, al bucătăriei, al economiei și în centrul întregii societăți.
Interesant este faptul că pe unele din cele opt vase apar ciorchini și... un om dansând ! Desigur, în extaz!
Pentru că arheologii n-au găsit prea multe semințe de struguri în solul celor două sate neolitice (locuite de cel puțin 100 de persoane, agricultori și crescători de animale) cred că vinul se făcea pe dealurile din apropiere, lângă vie. Trebuie că zdrobeau strugurii pe dealuri, unde era mai rece și unde vinul putea fermenta mai bine. Apoi aduceau vinul în sat, în vase mici, când era bun de băut.
În ultima perioadă a epocii Pietrei, în Neolitic, în regiune existau sate foarte populate cu case circulare construite din cărămizi de lut, cu diametrul de cinci metri, având între ele gropi și curți. Satele erau așezate în valea împădurită a unui râu, înconjurate parțial de dealuri, privind spre Caucazul acoperit de zăpezi.
Cercetătorii cred că vinul, făcut din struguri albi din vie cultivată, nu sălbatică, se păstra doar cât să fermenteze în vasele de lut (înalte de 80 cm și cu diametrul de 40 cm) aidoma celor folosite și astăzi de georgieni, numite qvevris. O sugerează lipsa rășinii de pin - sulfiții din antichitate - folosită pentru păstrarea vinului. Azi în Georgia se cultivă 540 de varietăți de struguri.
În 2011 într-o peșteră din Armenia s-au descoperit un teasc și vase de fermentație de acum 6000 de ani iar în Jiahu, China s-au descoperit urmele unei băuturi fermentate, datată 7000 î. Hr., făcută nu din struguri, ci din orez, boabe de păducel și miere.
Articolul publicat de echipa condusă de Stephen Batiuk a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
sursa: RRA
Interesant este faptul că pe unele din cele opt vase apar ciorchini și... un om dansând ! Desigur, în extaz!
Pentru că arheologii n-au găsit prea multe semințe de struguri în solul celor două sate neolitice (locuite de cel puțin 100 de persoane, agricultori și crescători de animale) cred că vinul se făcea pe dealurile din apropiere, lângă vie. Trebuie că zdrobeau strugurii pe dealuri, unde era mai rece și unde vinul putea fermenta mai bine. Apoi aduceau vinul în sat, în vase mici, când era bun de băut.
În ultima perioadă a epocii Pietrei, în Neolitic, în regiune existau sate foarte populate cu case circulare construite din cărămizi de lut, cu diametrul de cinci metri, având între ele gropi și curți. Satele erau așezate în valea împădurită a unui râu, înconjurate parțial de dealuri, privind spre Caucazul acoperit de zăpezi.
Cercetătorii cred că vinul, făcut din struguri albi din vie cultivată, nu sălbatică, se păstra doar cât să fermenteze în vasele de lut (înalte de 80 cm și cu diametrul de 40 cm) aidoma celor folosite și astăzi de georgieni, numite qvevris. O sugerează lipsa rășinii de pin - sulfiții din antichitate - folosită pentru păstrarea vinului. Azi în Georgia se cultivă 540 de varietăți de struguri.
În 2011 într-o peșteră din Armenia s-au descoperit un teasc și vase de fermentație de acum 6000 de ani iar în Jiahu, China s-au descoperit urmele unei băuturi fermentate, datată 7000 î. Hr., făcută nu din struguri, ci din orez, boabe de păducel și miere.
Articolul publicat de echipa condusă de Stephen Batiuk a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
sursa: RRA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu